Au trecut 5 luni de la prima mea vizita la Hizen Dojo (Londra, UK); inca destul de "proaspat" in noul meu bogu si deci fara prea multa experienta de kendo eram nerabdator sa invat cat de poate de mult, cat de repede posibil. Am scris un email pe adresa de contact, ca sa fiu sigur ca orele de antrenament de pe site sunt corecte, si imediat am primit un raspuns, de la sensei Jeff Humm, urandu-mi bun venit in club.
Primele doua antrenamente au fost groaznice, nu mi-a trebuit mult si deja eram depasit atat tehnic cat mai ales fizic; am realizat atunci ca imi va lua ceva vreme pana ce ii voi ajunge din urma pe ceilalti kendoka. In scurt timp atat sensei Humm, cat si altii cu grade mai mari, au realizat ca tineam shinai-ul prea strans, umerii imi erau prea tensionati, corpul prea aplecat in fata … Mai tarziu am aflat ca astea era motivele principale a catorva din problemele mele si ca erau in stransa legatura cu oboseala pe care o simteam in timpul antenamentelor sau a tehnicii mele mediocri.
Saptamanile au trecut destul de repede si, desi rareori mergeam la ambele antrenamente saptamanale (din motive legate de munca si transport), faceam tot posibilul sa ajung macar martea, cand accentul se punea mai mult pe kihon decat jigeiko. Am invatat sa ma mai relaxez un pic de cand am inceput sa-mi mai corectez din (multele) mele probleme dar si sa imi cunosc colegii mai bine. Sala e destul de mare si sunt suficiente oportunitati de a lucra cu tot felul de kendoka, de diverse grade si stiluri, de multe ori cu abordari diferite ale aceleasi tehnici. Sesiunile de antrenament sunt relative bine echilibrate intre tehnica si sudoare, intre provocarile fizice sau mentale.
Diversitatea e unul dintre lucrurile care mi-au placut cel mai mult la acest club, atat din punct de vedere al numarului de kendoka cat si al tipurilor si nivelelor de tehnica pe care le-am vazut. Jeff este un sensei cu multa imaginatie; de multe ori (re)construia cate o tehnica incet incet, din diverse bucati sau puncte de vedere, astfel incat practicantii sa o inteleaga si sa o execute corect. Am avut vreo 2 revelatii in ceea ce priveste tehnica mea de kendo in ultimele luni; sper sa le si fi asimilat si incorporat pe cat se poate de bine si exact. Un alt lucru ce mi-a placut mult a fost ca, cu vreo cateva exceptii, antrenamentele erau relativ simple, in sensul ca de obicei se reduceau la 2-3 tehnici pe sesiune, mult mai bine decat 5, 10 sau 20 (cu avantajul evident al timpului pe care il ai la dispozitie sa reflectezi asupra lor). Cel putin pentru mine, ca incepator, a fost perfect asa.
Pe de alta parte, mi-as fi dorit sa am mai multe ocazii sa il am ca partener pe sensei Humm; mi-ar fi placut sa simt pe pielea mea lovitura lui de men sau kote (sau poate nu? :-)). Banuiesc ca e destul de dificil, mai ales intr-un club atat de mare, dat totusi, mi-ar fi placut. Mi-a lipsit si parchetul din dojo-ul de acasa; din varii motive am tot avut probleme cu piciorul (in special cel stang) care nu s-a putut acomoda cu podeaua de aici, totusi cu cateva mici pregatiri anticipate am reusit sa depasesc acesta problema pana la urma.
Per total am fost foarte impresionat de clubul de kendo Hizen; dupa cum am mai mentionat sunt inca foarte "proaspat" in kendo asa ca imi dau seama ca pot fi usor impresionat; cu toate astea pot spune ca experienta a fost nemaipomenita si am sa o aduc bucuros si in clubul de acasa.
Inchei prin a le multumi celor de la Hizen Kendo Club pentru ca m-au acceptat printre ei si mi-au dat posibilitatea sa practic alaturi. Sper sincer sa ne revedem candva in viitor, daca nu in Romania cu ocazia unor schimburi de experienta kendo sau vizite personale, macar in viitoare evenimente Internationale de kendo … :-) (Radu Vranceanu)
|
