Ce poate fi mai frumos pentru un kendoka decat sa-si incheie un an de antrenamente in compania unor sensei cu grad inalt? Clubul nostru, a avut prilejul si onoarea sa ii aiba in sala, la sfarsit de an, pe doi maestrii renumiti - in mod special in Europa - ai kendo-ului: sensei Abe Tetsushi (7 dan) si sensei Ishikubo Shinichi (5 dan). Destul de discret si fara prea mult tam-tam cei doi sensei si-au gasit un pic de timp si ne-au vizitat la unul din antrenamentele noastre de kendo (luni, 22 decembrie).
Vizita lui sensei Ishikubo a fost destul de rapida iar timpul timpul scurt pe care l-a avut la dispozitie nu i-a permis, din pacate, sa participe la antrenament; asteptam nerabdatori si alte ocazii de a-l avea intre noi si anul viitor. Din fericire sensei Ishikubo nu a venit cu mana goala; mai intai ne-a incantat cu simpatica sa fiica, Miyuki, care desi are doar 1 anisor parea ca se simte in largul ei printre diversele echipamente de kendo; apoi ne-a inmanat o donatie oferita de familia Terunuma, donatie ce a contastat din numeroase shinai-uri si bokenu-uri impreuna cu husele de shinai. Multumim inca o data si pe aceasta cale familiei Terunuma si lui sensei Ishikubo pentru aceasta surpriza deosebita.
Sensei Abe, ni s-a alaturat si am petrecut 2 ore de antrenament in prezenta lui. Cu exceptia celor 10 minute de incalzire, conduse de catre Levi, restul keiko-ului a fost condus si supravegheat de insusi sensei Abe. Antrenamentul s-a axat pe tehnicile de baza care sunt obligatorii de stapanit atat pentru incepatori cat si pentru cei avansati. Tehnicile de nuki, kaeshi si suriage au fost demonstrate si explicate de sensei Abe care pe tot cursul antrenamentului a pus accent pe simplitate si corectitudine. Foarte importanta a fost si discutia despre oportunitatile diferitelor tehnici si adaptarea lor la adversar .. de e mare sau mai mic, mai voinic sau mai slab, fiecarui adversar i se potriveste un anumit set de tehnici pe care sensei Abe a incercat sa le aduca la esenta in antrenamentul de luni. M-a surprins placut faptul ca atat incepatorilor (chiar fara bogu) cat si celor mai avansati li s-a acordat o atentie egala, multe dintre tehnicile abordate fiind exersate in egala masura de toata lumea.
Multi dintre noi am primit cate un sfat sau cate o recomandare, sunt sigur ca au fost atat de pretuite incat ne vom petrece de-acum incolo o buna parte din antrenamentul individual incercand sa le corectam. Pentru mine, inca profan in kendo, a fost o ocazie unica de a vedea un maestru de un asemenea calibru in actiune. Retrospectiv privind, cred ca am avut mai multe emotii decat mi-as fi dorit si mi-e teama ca as fi putut sa ma prezint si mai bine, sa am o tehnica mai frumoasa si mai curata ... raman insa cu promisiunea si dorinta de a progresa si de a fi si mai pregatit data viitoare.
Cele doua ore au trecut mult prea repede si fara sa-mi dau seama antrenamentul a luat sfarsit. Obositi dar incantati de un asemenea antrenament ne-am adunat pentru o poza de grup si ne-am indreptat catre vestiare. Am reusit apoi sa-l mai retinem un pic pe sensei Abe si sa-l pastram in compania noastra pentru o inca jumatate de ora cand am plecat cu totii sa bem un suc, o apa sau o bere la un local din apropiere. O zi frumoasa si un sfarsit de an cat se poate de placut. (Radu Vranceanu) |
